Uneori vad forme de inimi, in frunze, in pietre, in conturul norilor si imi imaginez ca sunt semne de la tata. Stiu ca ma vegheaza ca un martor tacut....Lipseste din viata mea de zi cu zi, dar nu si din gandurile mele. Si mai stiu, ca acolo in Cer a invatat sa iubeasca mai bine decat noi pe Pamant.... si vreau sa cred ca mi-a inteles deciziile din ultimii ani.
La inceput am invatat despre pierdere si dor si dupa ce au trecut acele zile surde si golite de sens, dorul s-a transformat in lumina. Sa-ti fie cerul limpede si inima impacata !
4 ani
4 ani
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu