Sa citim impreuna

Paradoxul zilelor noastre- Octavian Paler

"Paradoxul vremurilor noastre în istorie este ca avem:
cladiri mai mari, dar suflete mai mici;
autostrazi mai largi, dar minti mai înguste.
Cheltuim mai mult, dar avem mai putin;
cumparam mai mult, dar ne bucuram mai putin.
Avem case mai mari, dar familii mai mici,
Avem mai multe accesorii, dar mai putin timp;
avem mai multe functii, dar mai putina minte,
mai multe cunostinte, dar mai putina judecata;
mai multi experti si totusi mai multe probleme,
mai multa medicina, dar mai putina sanatate.
Bem prea mult, fumam prea mult,
Cheltuim prea nesabuit,
Râdem prea putin,
Conducem prea repede,
Ne enervam prea tare,
Ne culcam prea târziu, ne sculam prea obositi,
Citim prea putin, ne uitam prea mult la televizor si
ne rugam prea rar.
Ne-am multiplicat averile, dar ne-am redus valorile.
Vorbim prea mult, iubim prea rar si urâm prea des.
Am învatat cum sa ne câstigam existenta, dar nu cum sa
ne facem o viata,
Am adaugat ani vietii si nu viata anilor.
Am ajuns pâna la luna si înapoi, dar avem probleme
când trebuie sa traversam strada sa facem cunostinta
cu un vecin.
Am cucerit spatiul cosmic, dar nu si pe cel interior.
Am facut lucruri mai mari, dar nu si mai bune.
Am curatat aerul, dar am poluat solul.
Am cucerit atomul, dar nu si prejudecatile noastre.
Scriem mai mult, dar învatam mai putin.
Planuim mai multe, dar realizam mai putine.
Am învatat sa ne grabim, dar nu si sa asteptam.
Am construit mai multe calculatoare: sa detina mai
multe informatii, sa produca mai multe copii ca
niciodata, dar comunicam din ce în ce mai
putin.
Acestea sunt vremurile fast-food-urilor si digestiei
încete; oamenilor mari si caracterelor meschine;
profiturilor rapide si relatiilor superficiale.
Acestea sunt vremurile în care avem doua venituri, dar
mai multe divorturi,
Case mai frumoase, dar camine destramate.
Acestea sunt vremurile în care avem excursii rapide,
scutece de unica folosinta,
moralitate de doi bani, aventuri de-o noapte,
corpuri supraponderale si pastile care îti induc orice
stare, de la bucurie, la liniste si la moarte.
Sunt niste vremuri în care sunt prea multe vitrine,
dar nimic în interior.
Vremuri în care tehnologia îti poate aduce aceasta
scrisoare si în care
poti decide
fie sa împartasesti acest punct de vedere,
fie sa stergi aceste randuri.
Aminteste-ti sa-ti petreci timp cu persoanele iubite,
Pentru ca nu vor fi lânga tine o eternitate.
Aminteste-ti sa spui o vorba buna copilului care te
veneraza, pentru ca acel copil va creste curând si va
pleca de lânga tine.
Aminteste-ti sa-l îmbratisezi cu dragoste pe cel de
lânga tine pentru ca aceasta este singura comoara pe
care o poti oferi cu inima si nu te
costa
nimic.
Aminteste-ti sa spui "TE IUBESC" partenerului si
persoanelor pe care le îndragesti, dar mai ales sa o
spui din inima.
O sarutare si o îmbratisare vor alina durerea atunci
când sunt sincere.
Aminteste-ti sa-i tii pe cei dragi de mâna si sa
pretuiesti acel moment pentru ca într-o zi acea
persoana nu va mai fi lânga tine.
Fa-ti timp sa împartasesti gândurile pretioase pe care le ai
Fa-ti timp sa iubesti, fa-ti timp sa vorbesti, fa-ti
timp sa împartasesti gândurile pretioase pe care le
ai. 

Dorinta

Voi asterne o poveste...este citita pe un  blog ,nu stiu daca este reala,dar putem invata din ea ......


” Un barbat a venit de la munca tarziu, obosit şi nervos,

gasindu-şi baieţelul de 5 ani aşteptînd la uşă nerăbdător.

- Tati, pot sa te intreb ceva?

- Da sigur, despre ce e vorba? a raspuns tatal

- Tati, cîţi bani caştigi pe ora?

- Hei, dar asta nu e treaba ta. De ce ma intrebi astfel
de lucruri? spuse omul nervos.

- Doar vreau sa ştiu…Te rog spune-mi, cît caştigi pe ora?

- Daca trebuie sa ştii …cîştig 50$ pe ora.

- Ah, a raspuns micuţul trist, cu capul plecat.
Tati, imi imprumuţi te rog 25$?

Tatal s-a infuriat:
- Daca singurul motiv pentru care m-ai intrebat
asta este ca sa imi ceri nişte bani sa iţi cumperi
o jucarie prosteasca sau alte prostii, atunci
du-te direct in camera ta la culcare.
Gîndeşte-te de ce eşti aşa egoist. Nu lucrez din
greu in fiecare zi pentru asa copilării.

Micuţul a mers in linişte in camera şi a inchis uşa.
Omul s-a enervat şi mai tare pe intrebarile baiatului.
Cum a putut sa puna aşa intrebări doar pentru a cere
nişte bani.

Dupa o ora, tatal s-a calmat şi a inceput sa gîndeasca:
“Poate chiar era ceva de care chiar avea nevoie sa
cumpere cu 25$ şi chiar nu mi-a cerut bani des”.

S-a dus la uşa baiatului şi a deschis-o.

- Dormi? Dormi? a intrebat….

- Nu tati, sunt treaz, a răspuns băiatul.

- M-am gîndit, poate am fost prea dur mai devreme,
spuse tatăl. A fost o zi lungă şi m-am descărcat pe tine.
Uite aici ai 25$.

- Micuţul a sărit, zîmbind. Multumesc tati, a strigat.

Dupa aceea a scos un pumn de bani.
Omul a văzut ca baiatul avea deja bani şi s-a enervat din nou.
Micuţul şi-a numărat incet banii şi s-a uitat către tatăl său.

- De ce vrei mai multi bani dacă deja ai? a spus tatăl.

- Pentru că nu am avut destul, dar acum am, a replicat baiatul.
Tati, am 50$. Pot sa cumpăr o oră cu tine ???? Te rog să
vii mai repede acasă mîine. Vreau sa mănînc cu tine.

Tatăl a fost distrus de durere. Si-a luat băiatul in braţe şi
l-a implorat să îl ierte. “

Nu puteam sa trec .....

Nici nu stiu ce sa spun ....sunt atatea si vor fi mereu...stiu ca nu mai este...stam in fata unui mormant....o candela aprinsa ,o floare ,un gand ,o amintire  si poate o privire spre cerul de unde ne vegheaza.......

 

CEARTA....sub aburii lui Bachus

Nu, nu e cearta pe scara valorilor, nici pe scara prioritatilor. Este o cearta pe o scara mult mai prozaica. O cearta intr-un colt de sat , o cearta intre vecini. Ne stim de o viata, dar nu am reusit niciodata sa fim pe aceiasi lungime. In majoritatea timpului ne intelegem, dar sunt si multe momente in care lumea se cearta  ca la usa cortului. N-ai vazut asa ceva!!! Si unde mai pui ca toti suntem rude cu mici exceptii.....si totul porneste de la fondul euforic care stapaneste valea.....iar daca nu esti stapanit de bachus devii un fel de persona non grata pentru cei care carmuiesc paharele . Sa vedem maine ....

LA MULTI ANI SI VOUA.....

LA MULTI ANI!  Casnicie fericita pana la adanci batraneti!!!!!  pupam

Ce minune ca esti,ce mirare ca sunt.....

 La multi ani Ioana!”cred ca e mai simplu si mai usor sa mori decat sa mai doara asa”...am spus undeva, candva in clipe in care nu credeam ca scap...si oricum in acele clipe nu ezitam sa mor....nu ti-am spus pana acum ce am gandit cand asteptam sa te aduc pe lume........Ce mi-a fost dat sa vad ochilor e putin de imaginat si nu stiu daca imi gasesc cuvintele potrivite. Ma rugam  la Dumnezeu sa-mi lase pe parcursul vietii macar atata memorie incat sa-mi pot aminti scena aceea:eu cu tine in brate, alaptand .Viata mea intreaga era acolo. Niciunde in alta parte nu mai era univers. M-am apropiat si am plecat ochii spre tine...minunea mea. Credeam ca noii nascuti sunt mai uratei, mai zbarciti, mai crispati. Tu aveai pielea roz-transparenta, unghiutele cat varful de la batul de chibrit. Barbia m-a dat gata. Era a tatalui tau .Nasucul era tot al lui. Iti urmaream gurita ce cauta sanul sa se hraneasca.Dupa aproape 5 zile de chin am putut sa te vad si sa te alaptez.Ma uitam in  jurul meu speriata, spunand ca daca vedea cineva  fire de par lung, sa le arunce de pe pat, caci s-ar putea sa fi ramas ceva... din momentele in care imi smulgeam  parul din cap de durere. Nu puteam sa-ti mai asez sanul inapoi in gurita. Ceva, cineva , de undeva mi-a luat mainile si le-a indreptat una spre san, alta spre capul copilului. Cand am simtit in palma parul acela moale,  craniul acela ca un ghem de lana din care bunica imi facea sosete in noptile de iarna...nu mi-a fost teama. Am stiut ca pot. Am stiut ca si ochiul acela stang deschis care mine, ochi de lapte, de o culoare nedefinita,cutremuratoare, ochi ce inca nu vede, am stiut ca si ochiul acela imi va ramane intiparit in memorie cate zile o sa am.

Ce pot sa mai spun? In acele zile nu stiu cate ore de somn am avut,nu stiu daca asta conteaza sau mai intereseaza pe cineva.......important era ca eram si sunt fericita....

O POEZIE PE ZI

Daca mi-as putea trai viata din nou…

M-as fi culcat sa ma odihnesc atunci cand ma
simteam rau, in loc sa pretind ca pamantul se va opri
daca eu nu voi fi la serviciu pentru o zi.

As fi ars lumanarea roz sculptata ca un trandafir
in loc sa o las sa se topeasca in camara.

As fi vorbit mai putin si as fi ascultat mai mult.

As fi invitat prieteni la masa chiar daca e o
pata pe covor si canapeaua trebuie stearsa.

As fi mancat pop-corn in camera “buna” si nu mi-as
mai fi facut atitea griji din cauza prafului cand
cineva vroia sa aprinda focul in semineu.

Mi-as fi facut timp sa-l ascult pe bunicul
povestind din tineretile lui.

N-as fi insistat niciodata sa mergem cu geamurile
masinii inchise intr-o zi frumoasa de vara doar pentru
ca parul meu a fost proaspat coafat si fixat.

As fi stat intinsa pe pajiste cu capul pe iarba.

As fi plans si ras mai putin privind televizorul
si mai mult privind viata.

Dar, cel mai mult, sa am o a doua sansa la viata,
as pretui fiecare moment, l-as privi cu
adevarat…l-as trai…

Nu m-as mai agita atat de mult pentru lucruri
meschine si marunte.

Nu va faceti griji din cauza celor care nu va
simpatizeaza, sau mai mult, n-ar trebui sa va
intereseze cine ce face. In schimb, sa pretuim
prietenii pe care ii avem si oamenii care ne iubesc

Si la ceea ce facem in fiecare zi sa ne
imbunatatim mintea,trupul, sufletul, emotiile.

Daca mi-as putea trai din nou viata …
de Emma Bombeck
(scrisa dupa ce a aflat ca se stinge de cancer)

Macul

    Uite ce repede am revenit....navigand am gasit o reteta pentru osteoporoza mamei si mamei soacre.....

Macul combate osteoporoza!

Macul poate combate cu succes osteoporoza datorita continutului ridicat de
fosfor care ajuta la absorbtia mai buna a calciului in organism.
Proprietatile curative ale macului au iesit la iveala in urma cu cativa ani, la
mutarea unui cimitir vechi din secolul 19 dintr-un sat din Slovacia. Atunci s-a
constatat ca oasele celor ingropati nu erau atinse deloc de osteoporoza.
Locuitorii satului erau cunoscuti ca mari cultivatori si mari consumatori de mac
si miere. Cercetatorii slovaci au facut un studiu pe doua grupuri a cate 20 de
femei care sufereau de osteoporoza. Primului grup i s-au administrat medicamente
contra osteoporozei, iar celui de-al doilea grup, ulei de mac. A rezultat fara
dubii ca persoanele tratate cu mac scapasera de osteoporoza dupa administrarea
unei lingurite de ulei de mac zilnic, timp de 12 luni. Femeile din celalalt grup
inca mai aveau osteoporoza dupa un an, iar oasele lor prezentau valori ale
calciului sub limitele normale.

Reteta dulce:
Macinati 250 de grame de mac, adaugati o jumatate de cana de apa si cateva
lingurite de miere. Amestecul nu trebuie sa fie excesiv de dulce, doar cat sa
fie placut la gust. Puneti amestecul rezultat intr-un vas si incalziti pe aragaz
pana da un pic in clocot. Raciti amestecul, apoi puneti-l intr-un borcan, la
frigider. Consumati minimum o lingura pe zi si beti un pahar cu apa in care ati
stors un sfert de lamaie. Cei care sufera cu fierea pot adauga mere rase, iar
diabeticii pot folosi indulcitori.

Mda.....

Mdaa...am revenit iarasi..de data asta nu imi mai aprind nici o tighi inainte de a tasta..am vazut ca se poate si cu mai putine.Sunt cam lenesa si nu- mi place ...am inceput sa scriu cam rar ,nu numai aici ....citesc foarte putin.... si nu ca nu as avea timp ....dar cand stau acasa ma dau peste cap  sa-mi termin treburile,iar cand sunt plecata uit de toate ...nu va mirati ,abia m -am intors din Drajna City .

Sunt dezamagita ca situatia noastra nu prinde nici un contur ,nu reusesc sa ma adun in ganduri ...imi dorec prea multe.Vreau sa-mi iau avant si sa zbor ...la figurat ...ca o pasare.Nu vreau sa cad in pesimism  mai mult decat sunt asa ca va las sa nu va dau starea ...

Cam atat azi....poate revin maine sau cand voi mai avea chef!
Noapte buna, somn usor 7 purici pe-un picior!...:)))

Drajna

AAAA   Azi m-am intors acasa.Da, am fost iar la tara, la cumnata ..... Acasa  am deschis usa, mi-era frig- altfel de frig, unul real, banal, fara altfel de reactii.Sunt momente in viata in care vrei sa crezi ca traiesti un vis urat .....cam asa sunt eu acum ,chiar daca par degajata,rad,ma comport de parca as trai in normalitate ....dar nu este asa...e chestia cu masca  si asta nu ca nu m- as simti bine acolo unde ma duc...nu  ....problemele sunt cu mine tot timpul si ma apasa .Trebuie sa fiu ferma ,sa iau atitudine! sper sa si reusesc! O saptamana minunata ....va multumesc!M -am simtit bine , cumnatica  m-a rasfatat ca de obicei,iar gaza ma are la degetul mic ...de anna nu mai zic ca e capra mare .....dar ea stie ca are locul ei ....